sâmbătă, 22 noiembrie 2008

Doi guguştiuci zgribuliţi şi o poveste de trezit maturii

Şi la bine şi la rău, pînă moartea îi va despărţi. Mereu în doi. Nu i-am văzut în stoluri, ca pe ceilalţi porumbei. Porumbeii turceşti, cum li se mai spune guguştiucilor sunt o prezenţă obişnuită în Moldova. Îi ţin minte pe stîlpii de electricitate din satul bunicilor de cînd aveam cinci ani. Pentru mulţi anume ei reprezintă imaginea "hulubului".


Guguştiuc (Streptopelia decaocto)

Cu toate acestea guguştiucul este o specie foarte recentă pentru Basarabia. În Chişinău a fost depistată pentru prima dată în 1957. Erau pe atunci patru perechi. Peste trei ani erau deja 400 de perechi. Ultimile estimări identifică o scădere a numărului de guguştiuci pînă la 260 de perechi. [1]

Această specie a pornit în anii 50-60 o campanie eficientă de colonizare. Din sudul Asiei s-a extins rapid în Europa, apoi prin Bahamas şi Florida a acoperit SUA şi Mexicul.


Cu totul altă poveste


Una din versiunile succesului guguştiucilor în SUA este nişa ecologică liberă lăsată de porumbeii migratori (Ectopistes migratorius). La începutul secolului XIX aceasta era specia cu cea mai mare populaţie din lume. Peste trei miliarde. În timpul migraţiei pe continentul nord-american erau atestate stoluri de un miliard de păsări, care ocupau 2.5 km lăţime şi 450 de kilometri (300 mile) lungime.

În 1914 a murit ultimul porumbel migrator.

Această pasăre a dispărut numai datorită oamenilor. Vînătoarea simplă, a făcut-o cea mai ieftină carne pe pieţele din SUA. I se mai zicea şi carnea robilor. Vînătorii trimiteau vagoane întregi de porumbei spre oraşele din est. În 1878 a fost atestat un caz cînd un singur vînător a transportat într-o zi 3 milioane de porumbei la piaţă.

Despre această fantastică realizare a civilizaţiei umane mai puteţi citi:
În engleză - pe wikipedia
În rusă - pe un website despre miracole

[1] Date din "Diversitatea şi particularităţile biologice-ecologice a ornitofaunei oraşului Chişinău" de Natalia Vasilaşcu.

Niciun comentariu:

Arhivă blog

Specii fotografiate:

Drepturile de autor ale conţinutului acestui blog, inclusiv ale tuturor textelor şi fotografiilor îmi aparaţin, cu excepţia cazurilor pe care le menţionez expres.

Utilizarea fotografiilor publicate pe acest site fără acceptul în scris al autorului este interzisă. Pentru a solicita permisiunea de a prelua sau publica fotografii, scrieți un comentariu în subsolul postării în care a apărut fotografia dorită.