marți, 28 aprilie 2009

Identificarea a două păsări trimise de cititori

După cum am anunţat sunt bucuros să ajut cititorii să identifice păsările pe care le fotografiază. Atunci cînd pot să o fac, desigur :) Am primit recent două imagini şi ambele m-au surprins plăcut — prima prin calitatea fotografică la care eu doar visez şi a doua prin specia fotografiată.


Silvie mică (Sylvia curruca)

Fotografia de mai sus a fost trimisă de Beni Vlad din Cluj, care a fotografiat pasărea in muntii Apuseni, mai precis in Muntii Trascaului. Este o pasare mica de vreo 10 cm si, desi a cautat-o în determinatorul ilustrat n-a putut-o identifica.


Alunar (Nucifraga caryocatactes macrorhynchos)

Acest alunar minunat a fost surprins de Dumitru în Chişinău la 27 aprilie în Cimitirul Sf. Lazăr. Alte fotografii din aceeaşi serie pot fi văzute aici

Dacă aveţi fotografii cu păsări necunoscute, trimiteţi-le, voi încerca să vă ajut la identificare.

joi, 23 aprilie 2009

Neverosimila peripeţie de la Şeptelici 1: apriga luptă a ereţilor de stuf

Expediţia de la Şeptelici reprezintă idealul unui plan pregătit minuţios urmat de o implementare rapidă şi eficientă. Planul consta în parcurgerea pe jos a drumului dintre satele Cureşniţa Nouă şi Cureşniţa Veche, ca un efort de întoarcere în trecut, urmat de parcurgerea drumului invers drept simbol al întoarcerii la prezent. Obiectivele strategice, puse încă din decembrie, constau în fotografierea unei lupte dintre păsările de pradă mari, identificarea steagului şi stemei locale şi, în primul rînd — fotografierea unui om care merge pe drum.

Toate aceste obiective au fost îndeplinite. Componenţa secretă a expediţiei a parcurs cei 20 de kilometri în patru ore, timp în care au fost urmărite în acţiune treizeci de specii de păsări, inclusiv mai rarele specii pentru acest blog — cormoranul mare, eretele de stuf, nagîţul. În plus au fost fotografiate cîteva specii noi, printre care şi un stol de raţe cîrîitoare.

Dar, să începem cu prezentarea steagului regiunii Cureşniţa-Şeptelici:


Steagul regiunii Cureşniţa-Şeptelici. Albastrul simbolizează cerul, iar verdele simbolizează iarba.

Uneori steagul se utilizează cu stemă.


Steagul regiunii însoţit de stema formată dintr- o fîntînă, treucă şi o răscruce de drumuri. 

Între Cureşniţa-Nouă şi Şeptelici există o broască ascunsă. Ea a fost pusă, conform legendei, de Alexandru Macedon. Cine va găsi cheia va putea intra în împărăţia broaştelor — o regiune îmlăştinită care se întinde pe cîteva sute de metri de ambele părţi ale şoselei.



Pentru a vă dumiri mai uşor despre calea parcursă şi locurile viz(it)ate, am întocmit o hartă topografică a regiunii. 


Iazul de la Şeptelici este gazda unei perechi de ereţi de stuf. Pe drum încolo am făcut cîteva fotografii masculului, care era mai activ. 

Erete de stuf, mascul (Circus aeruginosus)

Pe drum înapoi am observat o altă pereche, formată din două femele care vînau în apropiere. Am crezut iniţial că sunt găi negre, din cauza că sunt la fel închise la culoare şi cu capul alb. Nu erau găi negre, erau două eretoaice de stuf. 

Erete de stuf, femelă

Cînd a ieşit eretele de stuf din stuf şi a văzut în stuful lui două eretoaice de stuf străine, şi-a pus mîinile-n cap. Şi atunci, a bătut-o dintîi pe una, iar apoi a bătut-o şi pe alta. Dar fetele-erete nu se dădeau cu una cu două şi, cu toate că pierdeau (din ciocnirile aeriene erau cele care cădeau întotdeauna cîţiva metri pînă reveneau), continuau să atace. Lupta a durat vreo 20 de minute, după care perechea de invadatoare s-a retras cu coada între picioare în direcţia sud-est.














Cam aşa a fost prima parte din această neverosimilă peripeţie. Partea a doua va urma cu demonstraţia realizării celui de-al treilea obiectiv strategic — fotografierea unui om care merge pe drum. 


vineri, 17 aprilie 2009

A şasea călătorie la Goian: păsări răpitpoare şi ornitologi amatori

Expediţia "Goian şase" din această zi de joi a fost una internaţională. La ea a participat unchiul meu emerit din Elveţia, ornitolog amator cu mulţi ani de stagiu şi mii de specii observate în multe zeci de ţări, doamnelor şi domnilor — Philippe Stroot:


Philippe Stroot (Ornithologus pasionatus)

Expediţia ornitologică a urmat traseul secret Goian (Valea Ichelului) - Coşerniţa - Criuleni - Barajul de la Dubăsari - Goian (Defileul) şi s-a bucurat de un succes enorm — peste 35 de specii observate în habitatul lor natural, inclusiv minunea naturii pupăza şi cîteva specii noi pentru acest blog, mai ales gaia neagră, pomenită în postarea anterioară. 

Chestiunea găii negre din postarea anterioară consta într-o greşeală tipică de amator. De fapt lupta eretelui de stuf s-a dat cu alt erete de stuf, doar că femela acestuia are altă coloraţie a penajului, asemănător, pentru diletanţi alde mine, cu cel al găii negre. Şi pentru ca să nu mă fac de ruşine în public, gaia neagră a decis să apară singură în faţa mea în timpul unei pauze cu tartine pe malul Nistrului în apropiere de Criuleni:


87. Gaie neagră (Milvus migrans)

Gaia neagră e o pasăre destul de rară în Moldova. Academia estimează numărul acestei specii la 35-60 de perechi. Pasăre de talie medie, ajunge la 60 cm înălţime şi 150 cm între vîrfurile aripilor desfăcute, masa 630 - 930 grame. Se hrăneşte preponderent cu rozătoare.

Din păsări de pradă am mai văzut, desigur, şorecarul comun, după care am tot umblat toamna trecută:


Şorecar comun (Buteo buteo vulpinus)

Am mai auzit ţipînd şi observat de foarte departe, la mare înălţime, un uliu porumbar:




Uliu porumbar (Accipiter gentilis) conform lui Cristian Mihai sau
Uliu păsărar (Accipiter nisus) conform lui Lou Bertalan
Părerea mea e că ambii au dreptate.

O plăcere deosebită a fost urmărirea în acţiune a unei perechi de pupăze. Acestea scoteau din solul umed viermi şi îi păpau cu poftă:


Pupăză (Upupa epops)

Am mai zărit un stîrc cenuşiu pe malul Ichelului, în drept cu satul Boşcana, dar, surprinzător, nici un alt stîrc, cocostîrc sau egretă pe acolo:


Stîrc cenuşiu (Ardea cinerea)

Am reuşit să fotografiez, în sfîrşit un pescăruş albastru, e drept că de departe, dar identificarea nu pune probleme şi cîteva passerine noi pentru acest blog:


88. Pescăruş albastru (Alcedo atthis)

89. Sturz cîntător (Turdus philomelos)




Măcăleandru (Erithacus rubecula)


90. Muscar gulerat (Ficedula albicollis)Nu! Acesta e un 90. Muscar negru (Ficedula hypoleuca) - redactat tocmai în mai 2016.


91. Pitulice fluierătoare (Phylloscopus trochilus)

Mierlă (Turdus mierulas) cu deficit de pigmentaţie, identificare — Cristian Mihai

Pasărea din ultima imagice rămîne o mare enigmă pentru mine. Pare o mierlă-parţial-albinos. Am şi alte imagini, la fel de puţin clare, dar care confirmă coloratura din imaginea de mai sus - corp brun, cap alb, cioc oranj. 

Cam aş a fost. Au mai fost ceva specii, dar le las pentru altă dată. Şi nu uitaţi că pun degrabă o postare cu fotografiile luptei aeriene dintre nişte ereţi de stuf.

P.S. Pentru cei prea atenţi la numărătoarea speciilor — într-adevăr există o discontinuitate între numerele speciilor noi din această postare şi ultimul număr, dar am verificat lista cu specii fotografiate, într-adevăr sunt 91 de specii deja, adică am trecut de prima treime din cele 273 propuse :)


miercuri, 15 aprilie 2009

În colţul din stînga: Eretele de stuf

Erete de stuf Circus aeruginosus Ion Grosu Pasari din Moldova

Erete-de-stuf (Circus aeruginosus)

Acest erete de stuf a avut o zi grea. Pe teritoriul său a poposit o pereche de găi negre. Lupta a durat vreo jumătate de oră. Cu toate că eretele mereu ieşea învingător, gaia neagră-mascul se întorcea şi ataca. Pînă la urmă eretele şi-a apărat domeniul.

Eretele-de-stuf e o pasăre de pradă mare. Între vîrfurile aripilor desfăcute atinge pînă la 140 cm. Are 42-60 cm înălţime. Vînează rozătoare, păsări, şopîrle şi şerpi. Numărul lor în R. Moldova este estimat la 50-70 de perechi.  

În postarea următoare voi prezenta gaia neagră. Apoi voi pune fotografii din iureşul luptei aeriene. 

duminică, 12 aprilie 2009

Marea peripeţie de la Goian — 3

Restul păsărilor fotografiate în expediţia de la Goian acum două săptămîni:

Cînepar (Carduelis cannabina) Ion Grosu Pasare Moldova

Cînepar (Carduelis cannabina) Ion Grosu Pasare Moldova
83. Cînepar (Carduelis cannabina)

Ion Grosu Pasare Moldova
84. Ciocîrlie de padure (Lullula arborea)

Ion Grosu Pasare Moldova Presura

Ion Grosu Pasare Moldova Presura
85. Presură sură (Miliaria calandra)

Ion Grosu Pasare Moldova Presura
Un graur şi un florinte, supăraţi

Ion Grosu Pasare Moldova Graur
Graur (Sturnus vulgaris)

Ion Grosu Pasare Moldova Graur
Ciocănitoare pestriţă mare (Dendrocopos major)

luni, 6 aprilie 2009

Primul codroş de pădure din 2009

Nu am găsit timp pentru a treia parte din marea şi incredibila peripeţie de la Goian, în schimb azi, adică ieri, duminică, am văzut primul codroş de pădure din această primăvară. Cum e una din primele păsări apărute pe blog nu am putut să-i ignor apariţia. 





Codroş-de-pădure (Phoenicurus phoenicurus)

Nu am fost singurul bucuros să observ această pasăre:


Veveriţă (Sciurus vulgaris)

joi, 2 aprilie 2009

Imnul blogului



Aurel Manolescu — Se ceartă cucul cu corbul

Se ascultă în picioare, plîngînd.

P. S. Da dacă serios, corbul maceşte... îi rupe picioarele cucului într-o secundă, de parcă ar mînca răsărită. Ei da balada-i baladă. :) Corbul în general e Bruce Willis-ul codrilor. Nimeni nu se ceartă cu corbul.

Marea peripeţie de la Goian 2

În acest set am adunat fotografiile cu răpitoare. Nu am multe de spus, doar că mi-a fost jale de şorecarul mort — nu părea împuşcat, dar nu pot fi sigur. Întrebare celor mai cu experienţă în păsărie — se omoară şorecarii unul pe altul din cauza teritoriului? Adică se bat — sigur, dar se ajunge des la uciderea adversarului?




Uliu păsărar (Accipiter nisus)




Şorecar comun (Buteo buteo vulpinus)


Corb (Corvus Corax)




Vulpe (Vulpes vulpes)

Da, da. Vulpea nu e pasăre.

Pentru a verifica harta locului, treceţi pe la prima parte a Marii peripeţii de la Goian.

Arhivă blog

Specii fotografiate:

Drepturile de autor ale conţinutului acestui blog, inclusiv ale tuturor textelor şi fotografiilor îmi aparaţin, cu excepţia cazurilor pe care le menţionez expres.

Utilizarea fotografiilor publicate pe acest site fără acceptul în scris al autorului este interzisă. Pentru a solicita permisiunea de a prelua sau publica fotografii, scrieți un comentariu în subsolul postării în care a apărut fotografia dorită.