Păsări din Moldova: Trei zile la Vîşcăuţi (teaser ;)

marți, 23 iunie 2009

Trei zile la Vîşcăuţi (teaser ;)

Tocmai m-am întors dintr-o escapadă fotografică la Vîşcăuţi, pe Nistru. Trei zile. M-am ars, sunt obosit şi am un sac de fotografii. Cît mă uit prin ele pun o vrăbiuţă să mimez activitate furibundă pe blog.

Vrabie de casă (Passer domesticus)

8 comentarii:

Eleonora Lisnic spunea...: Foarte frumoasă vrăbiuţa! Parcă nu am văzut vrăbii cu un asemenea colorit...
În copacii din faţa geamului meu vin zilnic păsări extraordinar de interesante. Le-am văzut şi la Grădina Botanică, sunt de acolo. Tare mă bucur că se plimbă prin oraş şi ajung la mine. Dacă ai timp şi interes să le observi comportamentul, înţelegi ce creaturi interesante şi ce viaţă organizată au păsările şi cum comunică între ele. Îţi place să fotografiezi ciori? Întreb serios. Aveam vreo 3 ani când am văzut o cioară moartă în faţa grădiniţei de copii. Am privit-o îndelung, mi-a părut foarte rău că a sfârşit aşa şi de atunci am o simpatie mare pentru ciori. Pe urmă, pe la vreo 6 ani, la o bază de odihnă de la Vadul lui Vodă, am cunoscut o familie care avea o cioară dresată. Îşi recunoştea „stăpânii”, ateriza pe umărul lor. Croncănea ceva ce părea cu înţeles... M-a impresionat. Începusem şi eu să-mi doresc o cioară dresată. :) Mi-aş fi dorit eu un vultur, dar nu vedeam vulturi pe la noi, ştiam că-i mai greu :); 24 iunie 2009 la 15:26
Ion Grosu spunea...: Ciorile sunt familia de păsări cu cel mai înalt grad de inteligenţă. Am mai scris că pasărea care mă interesează cel mai mult este corbul aşa că preferinţele noastre sunt asemănătoare.

Descrie, te rog, păsările care vin în faţa geamului tău să-mi dau seama ce specii sunt.

(Am la rînd să apară pe blog o pereche de pui de cioară grivă haioşi, o să-ţi placă :); 24 iunie 2009 la 15:38
Eleonora Lisnic spunea...: Vin vreo 3 specii, dar una este deosebit de memorabilă. Are lungimea unei ciori, dar mult mai elegantă, are coada alungită, penele îi sunt negre-gri şi albastre intens, albe. Vin câte 2, 3 sau 4, pentru că le place un copac de tei.
Apropo despre ciori, în filmul „Inelul Nibelungilor”, Brunhilda are pe post de mesager o cioară. Am găsit pe Internet că popoarele nordice percep cioara ca simbol al demascării răului şi minciunii. Şi am ascultat la „Vocea Basarabiei” , anul trecut, o emisiune despre comportamentul ciorilor şi felul în care se organizează comunităţile lor. Povestea o doamnă profesoară de la Universitatea Agrară, nu i-am reţinut numele.; 24 iunie 2009 la 16:58
Ion Grosu spunea...: Din ce povesteşti rezultă că ar fi vorba despre coţofene. Vezi aceste postări care conţin coţofene: http://moldovabirds.blogspot.com/search/label/Coţofană

Păcat că nu ai reţinut numele dnei :(

Vezi această prezentare de pe TED despre inteligenţa ciorilor http://www.youtube.com/watch?v=NhmZBMuZ6vE

Merită 10 minute ;); 24 iunie 2009 la 17:06
Dragos Bora spunea...: "Mi-aş fi dorit eu un vultur, dar nu vedeam vulturi pe la noi, ştiam că-i mai greu :)"

Un soim nu? Traiesc si in orase.; 24 iunie 2009 la 18:55
Dragos Bora spunea...: Vrui sa zic ca se pot vedea si auzi
unele specii de soim in orase ori la marginea lor.

Apoi, printesele mai mult cu soimii
decat cu vulturii. :-)

http://www.poezie.ro/index.php/poetry/26417/Poetul_%C5%9Fi_dragostea
:-)

Cotzofana apare pe coperta unor discuri de Marillion.
http://www.wisdomportal.com/Magpie.html

Si rau e ca cioara este vazuta doar ca "daunatorul care distruge recolta" uitandu-se ca primavara merge in urma plugului si "face treabã". Mi-a zis si mie un ornitolog. :-); 24 iunie 2009 la 20:02
Eleonora Lisnic spunea...: Da, mulţumesc. Într-adevăr, este o coţofană. Văd că sunt mai multe feluri. :) Numele profesoarei de la Agrară îl putem afla, dacă trebuie.
Da, Dragoş, sunt şoimi în oraşe, dar foarte puţini. :); 24 iunie 2009 la 20:03
Dragos Bora spunea...: http://www.supliment.polirom.ro/article.aspx?article=5110

:-); 28 iunie 2009 la 17:15