luni, 28 noiembrie 2011

Calitate vs. cantitate

Eu aș vrea ca toate păsările din Moldova să nu aibă frică de mine. Să mă lase la 5 metri de ele și să fac fotografii așa cum vreau eu - cu soarele la apus, cu fundal uniform, fără frunze și crengi în cadru. Și să am fotografii frumoase. Că meritați.

Dar acest blog e focusat pe cantitate. 273. 273 de specii. Fotografia pentru mine este în primul rînd o metodă de a identifica specia și în al doilea - o dovadă că ea e prezentă în Moldova. De aceea unele fotografii ca aceasta, făcută duminică la Valea Morilor, vor părea urîte și nedemne să fie publicate:

Actualizare 27 martie 2012: Porumbelul gulerat este, de fapt. Porumbel de scorbură; Şorecarul comun este de fapt... Şorecar comun. Sugestiile vin de la Szilard Daroczi / Proiectul Milvus. Dat fiind că acesta e primul porumbel de scorbură de pe blog, el primeşte #120.
Porumbel gulerat (Columba palumbus120. Porumbel de scorbură (Columba oenas)

Porumbel gulerat (Columba palumbus120. Porumbel de scorbură (Columba oenas)

Porumbel gulerat (Columba palumbus) 120. Porumbel de scorbură (Columba oenas)

Dar ele sunt importante. Ele conțin o groază de informație. De exemplu ele spun că la 27 noiembrie 2011, în Valea Morilor încă a rămas un exemplar de Porumbel de scorbură (Columba oenas). El ar trebui să plece la iernat înspre Bulgaria și Grecia. Poate cuiva îi va fi informația de folos.

Altă valoare adăugată vine din testul de identificare. Uneori greșesc și ornitologii care intră pe site mă corectează. Acesta ar putea fi, de fapt, un Geosternbergia sternbergi, iar eu să cred că e un porumbel gulerat.

Acum mai pun cîteva poze făcute sîmbătă la Goian, cu o pasăre răpitoare. Am fost într-o escapadă acolo cu ornitologul Vitalie Ajder, voi scrie mai multe despre acea expediție în postarea următoare. Pasărea de mai jos a țîșnit din niște stînci aflate sub noi, în defileu. Era o răpitoare mai mare decît un Șorecar comun, mult mai grea în zbor.

Prima mea impresie (greșită) a fost că e o Gaie neagră (Milvus migrans), apoi am convenit cu Vitalie că e fie un Șorecar încălțat (Buteo lagopus) sau chiar un Șorecar mare (Buteo rufinus). După ce a văzut fotografiile, Cosmin Manci a spus că e totuși un Buteo buteo. Dacă e Șorecar comun, atunci e cel mai mare exemplar văzut de mine pînă acum. În contrast clar cu cei vreo 40 de Șorecari încălțați văzuți în ultima lună.

Shaquille O'Neal-ul Șorecarilor comuni?



vineri, 25 noiembrie 2011

Aportul blogului la ştiinţă

Sunt extrem de amator în ornitologie, pînă la nivelul ilar de a confunda un nagîţ cu şoimul. Totuşi umblatul meu cu văzutul ajută uneori ornitologii serioşi. De exemplu, Şorecarul Mare (Buteo rufinus), fotografiat în 2009 în raionul Edineţ, a fost un prilej pentru mulţumiri din partea lui Emanuel Ştefan Baltag şi Vitalie Ajder, care au realizat un poster pentru Academia de Ştiinţe din Moldova.

Plasez aici posterul, trimis de autori pe e-mail, cu mulţumiri întoarse pentru atenţia lor pentru această pagină. Cînd mai văd vreun şorecar mare, vă scriu, neapărat.

Imagine clickabilă.
Iată şi eroul de la Edineţ:

Şorecar Mare (Buteo rufinus)

luni, 21 noiembrie 2011

116. Piţigoiul codat

Piţigoiul e codat nu din cauza alcoolismului. Din cauza cozii. Vinerea trecută am avut un itinerar foarte straniu. Am fost la Goian, apoi la Boşcana la vărsarea Ichelului în Nistru. Era frig, era 7 dimineaţa. M-am pornit spre Ialoveni, dar am ajuns la Glodeni. Cine ştie Moldova înţelege.

Dacă tot am ajuns la Glodeni, am mers la sediul Rezervaţiei Pădurea Domnească şi am cerut cu aer serios să vorbesc cu biologul rezervaţiei. Mi s-a dat telefonul dlui Sergiu Bucătari. L-am sunat. I-am spus că fotografiez păsări. Că lacurile au îngheţat. Şi că presupun că păsările sunt pe Prut.

Mi-a spus să merg la Moara Domnească, să trec de zimbrărie şi să mă duc la kilometrul 1005 pe Prut. Aşa şi am făcut. Aproape de Prut era sîrmă ghimpată. Şi o barieră de metal care se ţinea într-un cîrlig. Am scos cîrligul, am tras bariera şi am mai condus un pic. La kilometrul 1005 nu erau păsări mari pe Prut. Doar stoluri de ciocănitori, sticleţi, cojoaice de pădure, ţicleni şi piţigoi.

Am fotografiat o specie nouă pentru blog - piţigoiul codat şi m-am întors acasă.

116. Piţigoi codat (Aegithalos caudatus)

116. Piţigoi codat (Aegithalos caudatus)

116. Piţigoi codat (Aegithalos caudatus)


.


sâmbătă, 5 noiembrie 2011

Toamna în Moldova

Tot mai mulți moldoveni plecați peste hotare dau semnale de dor de toamnă prin facebook. Dragilor noștri gastarbaiteri li se dedică niște culori de toamnă și o poveste cu haz de necaz.

M-am trezit azi la 6 dimineața și am plecat la Rezervația Plaiul Fagului să fotografiez păsări. Planurile erau grandioase - ciocănitori neagră și verde, bufnițe și în mod ideal păsări de pasaj care, mă gîndeam eu, ar aproba staționarea pe lacurile ascunse în pădurea rezervației.

Cînd am ajuns acolo, după două ore de condus printr-o ceață magnifică, am înțeles că uitasem acumulatorul de la aparatul de fotografiat acasă. Așa că m-am întors la Chișinău și am făcut o primblare în Grădina Botanică, în care am prins, desigur, specii comune, într-un context spectaculos de toamnă.

Grădina Botanică

A fost o zi caldă, am văzut mai mulți fluturi și molii. Apropo, ce specie e asta?

Ciocănitoare pestriță mare, mascul (Dendrocopos major)

Pițigoi albastru (Parus caeruleus)

Pițigoi albastru (Parus caeruleus)



miercuri, 2 noiembrie 2011

Amintiri de la Beleu

Beleul secase pe o treime din suprafață în August 2011.
Articol actualizat la 3 noiembrie 2011: În urma consultărilor cu cititorii noștri au fost identificate toate speciile, inclusiv un fluierar de mlaștină, care e o specie nouă (#115) pentru acest blog. 

Legendara expediție ornitologică Beleu 2011 este deja un punct de reper pentru amatorii de fotografii incredibile cu pelicani sau pentru imaginea șocantă a unei broaște nevinovate sfîșiate cu cruzime de o egretă. Dar asta, desigur, nu era tot.

Din cele 432 de fotografii făcute pe cel mai mare lac natural din Moldova, cele mai savuroase abia așteaptă lumina internetului. Și vom începe cu mult-promisul lopătar, specia cu numărul #114 din lista noastră de succese. Încet, dar sigur, ne îndreptăm spre o victorie zdrobitoare a științei ornitologice asupra obscurantismului și ignoranței.

#114. Lopătar (Platalea leucorodia)
#114. Lopătar (Platalea leucorodia)
Vă amintim că pe acest blog, în conformitate deplină cu regulile designului intuitiv, speciile incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova sunt menționate cu culoarea roșie. Lopătarul e o specie din care în Moldova cuibăresc cîteva zeci de perechi. Beleul e o gazdă bună pentru aceste păsări minunate, cu toate că Moldova nu e o gazdă bună pentru lacul Beleu.

Ce urmează va plictisi publicul neavizat, dar va ciuli urechile prietenilor noștri ornitologi. În cursul peregrinărilor noastre lacustre am zărit o pasăre de pradă ce aduce a șoimul rîndunelelor (Falco subbuteo), dar neconvingător. Facem apel către autoritățile științifice din țările surori și mame să ne ajute la identificare. În colțul fiecărei fotografii am plasat pasărea în rezoluția parșivă originală. Cine va spune primul corect denumirea speciei, va fi menționat sub fiecare fotografie, întru dăinuirea veșnică a gloriosului nume pe spațiile internautice.

Actualizare: Șoimul este de fapt un nagîț, așa cum a observat corect, primul Vitalie. 




 P
Pentru vizitatorii accidentali, care nu pricep mare lucru în speciile de șoimi, le dedicăm următoarea lebădă de vară, frumusețea căreia e pe înțelesul tuturor.

Lebădă de vară (Cygnus olor)

Mai departe voi lăsa fotografiile să vorbească de la sine și mă voi închina pînă la noi expediții.


Nagîț (Vanellus vanellus)

Egretă mică (Egretta garzetta)

Nagîț (Vanellus vanellus)

#115. Fluierar de mlaștină (Tringa glareola), identificată de Florian Klingel

Egretă mică (Egretta garzetta)

Rațe mari (Anas platyrhynchos) Rațe mici (Anas crecca)


Țigănuș (Plegadis falcinellus)

Codobatură albă, junior (identificat de Florian Klingel)

Cioc întors (Recurvirostra avosetta)



marți, 1 noiembrie 2011

Cu oăngitu la Costești, Ialoveni



A doua zi de week-end, am mers să oăngesc împreună cu Antonița Fonari și o echipă veselă de oameni stresați la Costești, Ialoveni. Cum scopul atelierului era eliberarea de stres prin art-terapie, am art-terapit vreo 30 de minute și am fugit pe dealuri să văd cum stau costeștenii cu partea ornitologică. Nimic nu scoate mai bine stresul decît o primblare la natură.

Nu am prins nici o specie nouă, or nici timp nu prea am avut. În schimb am urmărit vînătoarea unui uliu păsărar într-un stol de grauri, o cioară grivă sfîșiind o bucată de porumbel sau, poate găină, o ciocănitoare și un șorecar comun în zbor și o pisică sălbătăcită, foarte sperioasă. Voila:

Grauri (Sturnus vulgaris)
Cioară grivă (Corvus cornix)






Șorecar comun (Buteo buteo)

Uliu-păsărar (Accipiter nisus)


Ciocănitoare pestriță mare (Dendrocopos major)


Ciocănitoare pestriță mare (Dendrocopos major) mare în zbor


O datorie din expediția trecută - Sfrîncioc cu frunte neagră (Lanius minor) 111. Sfrîncioc mare (Lanius excubitor)


Actualizare 4.11.2011: După cum a corectat în comentariu Florian, Sfrînciocul de mai sus este mare (excubitor), nu cu fruntea neagră (minor). Dat fiind că numărul de ordine #111 s-a eliberat recent, din cauza altei confuzii, această specie nouă preia acest număr.



Specii fotografiate:

Drepturile de autor ale conţinutului acestui blog, inclusiv ale tuturor textelor şi fotografiilor îmi aparaţin, cu excepţia cazurilor pe care le menţionez expres.

Utilizarea fotografiilor publicate pe acest site fără acceptul în scris al autorului este interzisă. Pentru a solicita permisiunea de a prelua sau publica fotografii, scrieți un comentariu în subsolul postării în care a apărut fotografia dorită.