Păsări din Moldova: Global Big Day 2017

duminică, 14 mai 2017

Global Big Day 2017 - raport de participare

Acest articol va fi lungușor. Celor care se plictisesc de multe litere le recomand să citească rezumatul de un paragraf și să privească fotografiile, cei interesați de partea tehnică a observațiilor pot citi și restul.

Rezumat din trei fraze: Global Big Day e un eveniment promovat de Universitatea Cornell din SUA, prin site-ul lor ebird.org, un fel de facebook al ornitologilor. Moldova a participat în acest an prin 3 participanți, toți membri ai Societății pentru Protecția Păsărilor și Naturii - Silvia Ursul, Andrei Lazarchevici și subsemnatul, Ion Grosu. Big Day e un concept tipic pentru birding în care cineva încearcă să vadă cît mai multe specii într-o singură zi - recordul meu de anul trecut a fost 81 de specii, în acest an am ajuns la 88 de specii și explic mai jos cum.

####

Anul trecut Moldova a avut un rezultat bun - 115 specii. Cu acest rezultat am luat locul 62 din 145 în lume (http://ebird.org/ebird/region/world/regions?yr=BIGDAY_2016a) și locul 18 din țările europene. La rezultat au contribuit Vitalie Ajder (91 specii), Ion Grosu (81 specii) și Sergu Guțu (20 de specii). Multe din ele au coincis, desigur, de aici și suma de 115.

În acest an am avut 2 probleme - lipsa din țară a președintelui SPPN Vitalie Ajder și furtuna anunțată de meteorologi. Asta a dat peste cap pregătirea și planificarea făcută în săptămîna precedentă, despre care vreau să vorbesc mai detaliat.

Pentru a obține un rezultat bun într-o singură zi în Moldova trebuie să te asiguri că ai acoperit trei tipuri de habitate - pădurea, stepa și zonele umede.

În privința zonelor umede sudul Moldovei este fără disuție capitala păsărilor. Anul trecut am reușit să împărțim traseele, eu luînd la pas Via Gagauziae - lacurile Bugeac-Comrat-Beșalma/Congaz-Svetlîi/Taraclia, iar Vitalie a acoperit Via Prutica - Valea Prutului - Manta - Beleu. În acest an pentru a putea compara am plecat vineri pe valea Prutului și am reușit să observăm cu Silvia Ursul 84 de specii, în marea lor majoritate pe Manta și Beleu, desigur.

Pentru Big Day am ales, totuși lacurile din Găgăuzia din cîteva motive:

Păsările sunt mult mai ușor de văzut.
Lacurile sunt mai accesibile pe ploaie.
Traseul e mai scurt și poate fi combinat mai ușor cu alte locații, în criză de timp.

În general, din experiența mea de 9 ani de birding în Moldova, am ajuns la concluzia că o expediție de o zi poate acoperi bine lacurile din UTAG, dar e prea puțin pentru Prutul de Jos. Traseul spre Beleu îl fac de obice cel puțin 2 zile cu o noapte petrecută acolo, fie în cort, fie la Casa Pîinii din Văleni (recomand).

Pentru zona de stepă - silvii, mărăcinari, pietrari, răpitoare de zi - oricare din cele două trasee oferă suficiente locații pe drum, așa că provocarea numărul unu a fost selectarea locației pentru habitatul de pădure.

Joi am mers pentru asta în trei locații - două din rezervația Codrii și una pe traseu, aproape de Căpriana. Pe fiecare din ele rezultatul a fost modest - 16-20 de specii, dintre care doar Ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) observabilă doar în afara Chișinăului, de asta am luat decizia să acoper speciile de pădure în… Valea Morilor.

Decizia a fost corectă - din parc am ieșit cu 31 de specii, care au inclus toate ciocănitorile comune (d. major, syriacus, medius, sitta europea, picus canus), un muscar (albicollis), gaița, două specii de sturzi (merula și philomelos).

Pentru a completa însă lista am ales traseul spre Cimișlia care trece pe lîngă Cărbuna, nu prin Hîncești, pentru a mai face un stop de jumate de oră în pădurile de pe el. Am avut noroc și am prins un stol de pițigoi codat, specie prezentă în păduri, dar foarte mobilă și imprevizibilă.

Vremea a ținut cu mine, pînă la 5 seara a fost timp și lumină ideală. Pe lîngă suspecții de serviciu din lunca rîului Ialpug - pelicani, stîrci (alb, cenușiu și roșu), egreta mică, mai multe limicole, 2 specii de rață, lăcari (arundinaceus, scirpaceus și loc. luscinoides) am avut noroc de 4 berze negre, un Șorecar Mare și un Rallus aquaticus, întîlniri destul de rare în ieșirile anterioare în zonă.

Evident că au fost și marile lipse frustrante. Dacă anul trecut nu am văzut nici o… motacilla alba! în 12 locații, codobatura fiind peste tot în mod normal, în 2017 am avut trei lipse inexplicabile - codroșii de munte și de pădure (cel de munte are cuib la 20 de metri de casa mea și îl aud zilnic) și… corbul. Nici un corb în 400 de kilometri de urechi ciulite și ochi atenți.

Ploaia a furat și ea din specii. Deja după începerea averselor am mers pe glod la lacul Bugeac unde erau planificate 2 specii noi pentru listă - pițigoiul de stuf și boicușui, ambele văzute și fotografiate de nenumărate ori în stuful dinspre sat. Prezența lor acolo e 100% documentată, dar pe ploaie păsările nu s-au arătat, după o oră de așteptare m-am întors ud ghioalcă la mașină.

Acesta e farmecul fiecărei expediții niciodată nu știi ce suprize vor apărea, dar nici ce specii comune vor refuza să apară în fața ta.

Rezultatul meu de 88 de specii este record personal și m-a plasat în top 25 de birderi din Europa, din cei 588 care au participat. Cu actualizarea datelor această statistică ar putea suferi schimbări, poate fi urmărită aici.

La fel ieri am fotografiat 2 specii noi pentru blog - Cîrstelul de baltă și Ciuful depădure, ultimul, din păcate, la fel ca specia sitarul de pădure apropo, fotografiat mort, urmare a unui road kill. Semnalarea e semnalare, chiar și păsările moarte sunt dovadă a prezenței pe teritoriu, sper că data viitoare fotografiez un asio otus care răsuflă :)