Se afișează postările cu eticheta Pitulice mică. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Pitulice mică. Afișați toate postările

luni, 26 martie 2012

Dezmorțiri primăvăratice: expediţia Nistrul Învolburat 2012

În ultimul timp expediţiile îmi sunt mult mai interesante decît pregătirea fotografiilor de publicare şi scrisul pe blog. Iarna asta nu a fost deloc atît de anostă precum o arată blogul. În decembrie şi ianuarie am avut cîteva ieşiri, inclusiv una impresionantă la Manta şi Beleu, de unde m-am întors cu vreo 5 specii noi. Inclusiv am 2 specii de gîşte pe care tot uit să le postez.

Oricît de activă ar fi iarna, primăvara devreme, încă desfrunzită, dar deja împăsărită, cu temperaturi moderate şi soare bun de fotografiat mai mult, este o desfătare. Ieri am fost cu Vitalie Ajder să verificăm dacă raţa cu cap negru este încă pe loc. Este.

Expediţia, numită oficial "Nistrul Învolburat 2012" a avut 2 etape, conform itinerarelor:


1. Corjova

În drept cu satul Corjova din Criuleni, Nistrul face un cot generos care formează o peninsulă. Locul mi l-a arătat un ornitolog amator elveţian toamna trecută şi are tot potenţialul să devină un punct de atracţie pentru chişinăuieni şi străinii dornici de ieşiri. Cu excepţia capitalului uman, desigur, cu care oricum ne mîndrim.
suportul de hartă de pe Google Earth
Zona arată cam aşa:

Peninsula a fost botezată de un membru al expediţiei peninsula Ananistru (Anaconda+Nistru :). Să-l numim, dar, Cotul Corjovei. El ne-a primit cu multe păsări, cu toate că de doar cîteva specii - grauri, presuri galbene, măcăleandri, piţigoi, sturzi cîntători, pitulici mici şi o mulţime de cinteze.

Presură galbenă (Emberiza citrinella)
Măcăleandru (Erithacus rublecula)


Măcăleandru (Erithacus rublecula)
Pitulice mică (Phylloscopus collybita)
Cinteză (Fringilla coelebs)
...iar o Presură galbenă (Emberiza citrinella)
Colonie de Stîrci cenuşii (Ardea cinerea)


2. Barajul Dubăsari

La baraj am tras o fugă să vedem dacă Raţa cu cap negru, despre care am scris în postarea trecută e încă acolo. Era. Singură - cuc. Adică sigură - raţă. Probabil aşteaptă un val tîrziu de migraţie pentru a ajunge totuşi în ţinuturile arctice, acolo unde i-i locul. În acest week-end însă locul ei a fost aici:
suportul de hartă de pe Google Earth
NB! Porumbelul de scorbură era, de fapt, gulerat...
Barajul, apropo, e fotogenic:
Raţa cu cap negru era pe loc. Tristă şi plictisită.
Raţa cu cap negru (Aythya marila)
Raţa cu cap negru (Aythya marila)
Raţa cu cap negru (Aythya marila)
Codobatură albă (Motacilla alba)
Porumbel gulerat (Columba palumbus)
Lebădă de vară (Cygnus olor)
Lebădă de vară (Cygnus olor)
Ciocîrlan (Galerida cristata)
Ciocîrlan (Galerida cristata)
Corb (Corvus corax)
Corb (Corvus corax)
Corb (Corvus corax)
 Şi pentru final un mamifer, popîndăul cu pete.
Popîndău cu pete (Spermophilus suslicus)

luni, 20 septembrie 2010

Delta 2: pitulici, pescari şi un desktop wallpaper

Continuarea peripeţiei începute în Delta 1:

...după ce s-a lăsat întunericul, peste pescari şi bloggeri s-a lăsat lin o pătură groasă de ţînţari. Din şase membri ai expediţiei, 4 au decis să lupte contra stihiei folosind puterea vodcii, iar doi, printre care şi eu am pus frunze pe foc şi ne-am capcionat.


Pescarii, apropo, erau pescari în toată regula - în uniforme kaki, cu pipe şi cu experienţă în pescuit (lucru deconspirat de numărul de conserve puse prevăzător printre undiţe).

Danube,Delta,Moldova Birds,Ion Grosu
Pe fundalul canalului Novostambulskii (aka Bîstroe) pescarii numără undiţele rupte în rădăcinile şi copacii acoperiţi de apă.

Dimineaţa, cum am început a scruta împrejurimile, în căutarea unui loc mai ferit, pentru meditaţii, am zărit un desktop wallpaper. Era chiar lîngă tabără. L-am cules şi îl pun aici în mărimea 1280x1024. Dacă vă place, lăsaţi-mi în comentarii dimensiunile ecranului şi o adresă e-mail.

Danube,Delta,Moldova Birds,Ion Grosu
Ups. Photobucket-ul redimensionează imaginea. Pasărea este o Codobatură albă, dacă ceva :)
Pentru că atunci cînd nu sunt păsări şi broasca e carne, m-am mulţumit în continuare cu puţinul.

Danube,Delta,Moldova Birds,Ion Grosu
Big Mac

Danube,Delta,Moldova Birds,Ion Grosu
Efectul de blur de fapt e apă.

În copaci şuşoteau pitulicile. Dacă nu greşesc în fotografiile ce urmează sunt pitulici mici.

Danube,Delta,Moldova Birds,Ion Grosu

Danube,Delta,Moldova Birds,Ion Grosu

Danube,Delta,Moldova Birds,Ion Grosu
Pitulice mică?

Pe alături au zburat mai multe lebede, raţe, păsări răpitoare şi stîrci cenuşii. Noaptea se auzeau bufniţe. Din această mulţime am prins cît de cît clar doar un şoim al rîndunelelor.

Danube,Delta,Moldova Birds,Ion Grosu
Şoimul rîndunelelor

Şi ne-am întors la Vîlcov. Acolo, ca şi la noi, cel mai bine se păstrează monumentele istorice de care localnicii nu au grijă.

Danube,Delta,Moldova Birds,Ion Grosu

Danube,Delta,Moldova Birds,Ion Grosu

Dar asta nu e tot. Pe drum spre Chişinău, am mas un pic pe canalul Dunăre-Sasîk, unde sub un pod, pescarii au curăţit peştele cumpărat de la localnici, iar eu am dansat cu o chirighiţă cu obraz alb, care vîna acolo. A fost una din cele mai reuşite sesiuni foto din anul ăsta. O fotografie pentru teaser, restul în Delta 3.

chira de balt�,pasari din moldova,Ion Grosu,lacul Sasîk


.

duminică, 7 septembrie 2008

Jungla Bîcului: pe jos pînă la Ghidighici

Rectificare 15 Octombrie 2008: Din bunăvoinţa dlui Dan Ionescu, profesor la Universitatea Transilvania din Braşov, s-a făcut identificarea corectă a "buhaiului-de-baltă" din acest articol. Pasărea este de fapt stîrc pitic. 

Am decis să verific personal informaţiile privitoare la dezastrul ecologic de pe Bîc. Mai ales datoram acest efort după articolul mai vechi despre Baibuga şi presupunerea neargumentată că primul ar fi mai curat. S-a adeverit, dar în acelaşi timp Bîcul m-a surprins plăcut. E evident că atunci cînd te aştepţi la dezastre, şansele să fii suprins plăcut cresc, dar în călătoria mea am descoperit pe alocuri un rîu curat, pitoresc şi plin de viaţă.

Nu am planificat nicidecum să ajung pînă la Ghidighici atunci cînd am păşit curios spre Bîc lîngă Circ, dar dacă nu ceda acumulatorul aparatului de fotografiat ajungeam cel puţin pînă la Străşeni. Sigur.

Această porţiune a rîului aş împărţi-o în patru segmente distincte. Primul - între Circ şi podul de la strada Mihai Viteazul este murdar, plin de sticle, gunoi, boschetari, gălăgie şi gaze de eşapament. Al doilea - între podul menţionat şi ieşirea din oraş şi podul din strada Balcani - este o porţiune sălbatică, cu fîşii forstiere şi mult stuf, bălţi şi lacuri în care mişună păsări. A treia - porţiunea distrusă de piaţa de maşini cu apă albă (parcă detergent sau poate calcar de la cariera de piatră) şi fără viaţă - chiar şi insectele plutitoare pe apă lipsesc aici. Şi a patra porţiune - imediat după piaţa de maşini pînă la barajul de la Ghidighici - un rîu cu apă curată, plin de plante, insecte, broaşte şi păsări, pe alocul pitoresc şi, în special unde nu se mărgineşte cu şoseaua - curat.

Lîngă piaţa de maşini şi după Bîcul are apă albicioasă şi pare un rîu mort.

Cu o sută de metri înainte de piaţă rîul are apă curată cu plante, broaşte şi în jur roiesc o mulţime de păsări.

Acum să revin la tema blogului - am observat peste 20 de specii. În special m-au bucurat cîteva specii pe care încă nu le fotografiasem - pitulicea mică, ciocănitoarea-pestriţă-mică şi stîrcul pitic. Pitulicile foiesc în jurul rîului şi am văzut zeci. Ciocănitoarea-pestriţă-mică s-a lăsat fugărită o jumătate de oră şi am făcut vreo 50 de fotografii, dar toate lasă de dorit. Stîrcul pitic mi-a ţîşnit chiar de sub nas în timp ce făceam fotografia de mai sus, dar s-a oprit în stuf aşa că am reuşit să-l prind şi în zbor şi în pace, cu toate că la distanţă măricică.

Stîrc pitic (Ixobrychus minutus)

Ciocănitoare-pestriţă-mică (Dendrocopos minor)

Pitulice mică (Phylloscopus collybita)

O altă surpriză a fost descoperirea a cîteva familii de raţe mari, aflate la cîţiva kilometri una de alta pe cursul Bîcului. Raţele din Bîc sunt foarte atente, spre deosebire de cele de la Valea Trandafirilor care se apropie şi cer mîncare. Pîndind nişte codobaturi, am fost întrerupt de o raţă în zbor jos, speriată de ceva în amonte.

Raţă mare (Anas Platyrhyncos)

Ghionoaie cenuşie (Picus Canus)

Graur (Sturnus vulgaris)

duminică, 3 august 2008

Întîlnire neaşteptată cu Tudor Cozari

Duminica am petrecut-o la Grădina Botanică. În această vînătoare m-a însoţit Vitalie Sprînceană. Ambii am fost lăsaţi singuri în oraş de jumătăţile noastre, plecate la ţară. Eu în condiţii mai bune, pentru că mi-am păstrat aparatul de fotografiat.

Chiar pe la 13.15, cînd ne întîlneam la un pod între heleşteiele de acolo, am zărit o pasăre neagră, mare făcînd cercuri largi în jurul unuiadin iazuri. Ca de obicei am dat în bară cu prima presupunere - o barză neagră!!! Mai tîrziu, cînd pasărea a aterizat pe un vîrf de plop am înţeles că era un cormoran mare (Phalacrocorax carbo). În următoarea postare voi pune fotografile acestei păsări.

Căutînd un loc mai bun pentru a fotografia minunea, am descoperit, ascuns în iarbă, sub o salcie, un... fotograf. După camera bună pe care o ţinea ţintită către cormoran am înţeles că e un profesionist şi m-am aşezat de cealaltă parte a salciei cu foticul meu de trei parale.

Cînd fotograful necunoscut s-a ridicat, l-am întrebat:

- E un cormoran?
- Da, i se mai zice bîtlan.
- Ce obiectiv aveţi, 200 mm?
- Nu, de 150, dar sunt zoolog şi ştiu cum să mă apropii de păsări şi la 5 metri...

Era inevitabil să ajung să-l cunosc pe dl Tudor Cozari...

Din vorbă în vorbă, s-a prezentat dl Tudor Cozari co-autor al seriei "Lumea animală a Moldovei", inclusiv al cărţii "Păsări" în care sunt publicate peste 500 de fotografii de-ale lui. Auzind asta, am scos din geantă chiar cartea pomenită, pe care o port de o săptămînă mereu cu mine. Aşa că pot să mă laud de acum încolo că un cormoran mare mi-a făcut cunoştinţă cu Tudor Cozari. Vitalie Sprînceană a fost de faţă tot acest timp şi poate confirma coincidenţa.

...şi e minunat că l-am cunoscut urmărind acelaşi cormoran!

Dl. Cozari tocmai se aflase în urmărirea fotografică a unei libelule, dintr-o specie considerată lipsă în Moldova pînă atunci, dar aşa şi nu a mai prins-o în obiectiv, cel puţin pînă la discuţia cu noi. Cu uşurinţă a identificat pasărea pe care am dat-o în căutare în unul din posturile de mai jos - codroş-de-pădure (Phoenicurus phoenicurus). Pe toată durata discuţiei eram amuzat să observ cum îi fugeau ochii prin stuful din spatele meu - o trăsătură care îmi apare şi mie în ultimul timp. Pot să întrerup uşor discuţia, zicînd: "Ai auzit? O coţofană!"

Dl Cozari ne-a dat un cadou ornitologic - ne-a spus că chiar în salciile din spatele nostru se auzea un pescăruş albastru - pasăre colorată foarte viu şi piestriţ. O fotografiase ceva mai devreme. După încheierea discuţiei am stat la pîndă vreo oră în stufiş, dar nu am reuşit nici măcar să o văd, cu toate că îi auzeam permanent glasul.

În schimb am reuşit să urmăresc mult timp o pasăre minusculă (vreo 6 cm lungime), care m-a lăsat să mă apropii încet la vreo 4 metri. Din păcate nu am fost atent şi am lăsat aparatul la opţiunea automatic şi acesta focusa fotografiile pe frunzele din jur, dar nicidecum pe pasăre. Iată totuşi cele mai reuşite fotografii:

Muscar mic (Ficedula parva)?
Actualizare 22 noiembrie 2008: Nu, o pitulice mică sau fluierătoare.

Specii fotografiate:

Drepturile de autor ale conţinutului acestui blog, inclusiv ale tuturor textelor şi fotografiilor îmi aparaţin, cu excepţia cazurilor pe care le menţionez expres.

Utilizarea fotografiilor publicate pe acest site fără acceptul în scris al autorului este interzisă. Pentru a solicita permisiunea de a prelua sau publica fotografii, scrieți un comentariu în subsolul postării în care a apărut fotografia dorită.