
Biserica nouă din Vîşcăuţi Încep cu cea mai mare ratare a sejurului la Văşcăuţi: după ce m-a prins o ploaie de vară în cîmp şi m-a udat ghioalcă, mă întorceam prin pădure cu majoritatea hainelor în mînă, aparatul de fotografiat dosit în gentuţă, şi atmosfera dîrdîindă de clănţănitul dinţilor mei degeraţi cînd...
...în faţă mi-a apărut o barză neagră.
[pauză]
...desigur că am aruncat hainele, m-am repezit după aparat, dar ocazia a fost pierdută. În pădure cerul e îngust, pasărea a dispărut repede după copaci. Pe cadrul de mai jos, cel mai bun din cele făcute, specia se poate determina clar, deci dovada e pe faţă. Am mai văzut o dată această pasăre rară la Beleu acum o săptămînă, dar nici n-am reuşit să reacţionez. Vjjj! Dus-a fost.
#102. Barză neagră (Ciconia nigra)
Tot din categoria arătărilor surprinzătoare a fost această pereche asimetrică de vecini certaţi. Dacă nu sunteţi ornitologi o să vă miraţi să aflaţi că de fapt pasărea mai mică — grangurul — fugăreşte de lîngă cuibul său enorma gaie neagră (anvengura pînă la 1,5 metri). Se întîmplă acest paradox datorită stranietăţii lumii în care trăim.
Gaie neagră (Milvus migrans), Grangur (Oriolus oriolus)
(fe)Mierlă (Turdus mierulas)
Lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus)
Şorecar comun (Buteo buteo)
Şi, desigur, lăsaţi pentru desert, pescăruşii albaştri. Nu sunt fericit de fotografiile făcute, mi-am lăsat spaţiu pentru îmbunătăţiri...
Pescăruş albastru (Alcedo atthis)
Ap' gata :)