sâmbătă, 14 februarie 2009

Deosebirea dintre cioară şi corb

Nu mă voi aprofunda în hăţişuri genetice, biologice şi taxonomice. Voi oferi cîteva indicii esenţiale care vă vor ajuta să deosebiţi cioara de corb. În Moldova unica problemă poate să apară în cazul ciorii-de-semănătură (1), pentru că cioara grivă e sură pe piept şi iese din ecuaţie.


Cioară-de-semănătură (Corvus frugilegus)


Corb (Corvus corax)

1. Dimensiunea — Corbul are 56-69 cm înălţime şi pînă la 130 cm între aripile desfăcute. Cioara-de-semănătură ajunge pînă la 49 cm înălţime şi pînă la 94 cm cu aripile desfăcute. Vizual diferenţa este impresionantă. Toţi cei care văd pentru prima dată corbul de aproape sunt surprinşi de mărimea acestuia.

2. Ciocul - Cel mai uşor indiciu cînd pasărea este departe şi dimensiunea nu poate fi uşor evaluată. La cioara-de-semănătură ciocul este alb, ascuţit şi fără păr. Corbul are ciocul negru, curbat şi gros, cu partea superioară a bazei acoperită de păr negru gros. De asemenea este uşor de identificat după raportul dintre cioc şi cap. Ciocul e mult mai mare la corb.

3. Coada - în zbor coada corbului în majoritatea timpului (cînd nu face virajuri) are formă de romb, pe cînd la cioara-de-semănătură e evantai.

4. Glasul - Croncănitul corbului este mai sonor, mai cu voce decît al ciorii. Pare nazalizat (iertaţi-mi termenul). E şi mult mai puternic. Cioara are croncănit mai sec, hai hîrîit, fără rezonanţa corbului.

5. Zborul - Corbul va fi văzut cel mai des zburînd la unu-doi metri de-asupra pămîntului, foarte jos. Planează mult mai lung, dă din aripi mai rar. Cioara preferă să zboare pe distanţele mari mai înalt, de obicei mai sus de zece metri.


Corb în zbor.

În timpul zborului guşa mai mare a corbului iese în evidenţă. În imaginea de mai sus identificarea se face imediat după coada-romb şi raportul dintre cioc şi cap. Informaţia de mai sus este bazată pe propria experienţă aşa că orice sugestii care ar face textul mai util sunt binevenite.

(1) Paradoxal cioara-grivă nu întotdeauna este sură :) În Moldova avem doar subspecia cornix a speciei Corvus corone. În vestul Europei Corvus corone corone e negru integral şi oferă mai multe şanse de confuzie cu corbul datorită ciocului asemănător — şi la formă şi la părul care acoperă baza. În lista lui Denis Lepage este inclus Corvus corone corone ca specie ce poate fi întîlnită în Republica Moldova. Probabil e o greşeală. Pînă nu văd nu cred.


13 comentarii:

Inscriptie spunea...

Frumos articol, l-am gasit cautand exact fraza titlului dvs. pentru un articol mult mai profan.
http://inscriptie.blogspot.com/2009/06/diferenta-dintre-un-corb-si-o-cioara.html

Anonim spunea...

Subscriu, ca si profan l-am gasit foarte instructiv. Multumesc.

Anonim spunea...

Prezentarea este clara si pe intelesul unui profan.Multumesc.

Anonim spunea...

Ms de lămuriri. Un articol foarte reușit. Am înțeles din prima. Super

Anonim spunea...

articolul mi-a confirmat faptul ca ce am vazut era un corb si nu o cioara..multumesc de indicii :)

Anonim spunea...

In sfarsit...m-am lamurit! Multumesc!

Anonim spunea...

Foarte buna explicatia.
In privinta comportamentului, care sunt deosebirile?

nicolae spunea...

Da .dar corbul cel din văzduh e cu ciocul alb.poate a ciugulit dintr'un burduf de brânză. ..

nicolae spunea...

Da .dar corbul cel din văzduh e cu ciocul alb.poate a ciugulit dintr'un burduf de brânză. ..

nicolae spunea...

Da .dar corbul cel din văzduh e cu ciocul alb.poate a ciugulit dintr'un burduf de brânză. ..

Ion Grosu spunea...

Răspund la întrebarea în privința comportamentului:

- Ciorile de semănătură deseori sunt văzute în stoluri. De multe ori stoluri foarte mari, de mii de exemplare. Corbul, cel mai des va fi văzut în perechi. Prima pasăre zboară în față și croncănește de două ori foarte nazal „cron-cron”, după cîteva secunde pasărea din spate va face același sunet ca să confirme prezența. Doar în iunie-iulie corbii pot fi văzuți „în stol” de 4-5-6 exemplare, dar acestea sunt familii cu 2 păprinți și cîțiva juvenili.

- Corbii deseori zboară la înălțime de 1-2 metri de-asupra solului, foarte aproape de sol, paralel cu solul. Ciorile de semănătură de obicei zboară la 8-9 metri.

- Bătăile din aripi la corbi sunt grele și rare; dar după zbor e greu să discerni, mai ales că vîntul schimbă zborul foarte mult.

- Ciorile de semănătură cuibăresc în colonii, pe aproape orice copaci. Am văzut cuiburi aflate la 1 metru de sol în nucari chiar pe marginea șoselei. Coloniile ciorilor de semănătură sunt mari, pot avea mii de cuiburi. Corbul face cuibul solitar, mult mai mare pe stînci inaccesibile sau pe copaci și stîlpi electrici foarte nalți. Deseori ocupă cuiburile de șorecar / uliu păsărar sau alte cuiburi mari de răpitoare.





Ion Grosu spunea...

Încă ceva - corbul poate fi văzut planînd în cercuri pentru a urca pe curenții verticali de aer (la fel cum fac răpitoarele mari); ciorile de semănătură fac acest lucru (se rotesc) extrem de rar și mai mereu în stol.

Anonim spunea...

Mulțumesc. Cât trăiește corbul?

Arhivă blog

Specii fotografiate:

Drepturile de autor ale conţinutului acestui blog, inclusiv ale tuturor textelor şi fotografiilor îmi aparaţin, cu excepţia cazurilor pe care le menţionez expres.

Utilizarea fotografiilor publicate pe acest site fără acceptul în scris al autorului este interzisă. Pentru a solicita permisiunea de a prelua sau publica fotografii, scrieți un comentariu în subsolul postării în care a apărut fotografia dorită.