NEW:Info in English
M-am provocat să fotografiez 273 de specii de păsări din Moldova. Acum am fotografiate 198 de specii.
joi, 23 aprilie 2009
Neverosimila peripeţie de la Şeptelici 1: apriga luptă a ereţilor de stuf
Expediţia de la Şeptelici reprezintă idealul unui plan pregătit minuţios urmat de o implementare rapidă şi eficientă. Planul consta în parcurgerea pe jos a drumului dintre satele Cureşniţa Nouă şi Cureşniţa Veche, ca un efort de întoarcere în trecut, urmat de parcurgerea drumului invers drept simbol al întoarcerii la prezent. Obiectivele strategice, puse încă din decembrie, constau în fotografierea unei lupte dintre păsările de pradă mari, identificarea steagului şi stemei locale şi, în primul rînd — fotografierea unui om care merge pe drum.
Toate aceste obiective au fost îndeplinite. Componenţa secretă a expediţiei a parcurs cei 20 de kilometri în patru ore, timp în care au fost urmărite în acţiune treizeci de specii de păsări, inclusiv mai rarele specii pentru acest blog — cormoranul mare, eretele de stuf, nagîţul. În plus au fost fotografiate cîteva specii noi, printre care şi un stol de raţe cîrîitoare.
Dar, să începem cu prezentarea steagului regiunii Cureşniţa-Şeptelici:
Steagul regiunii Cureşniţa-Şeptelici. Albastrul simbolizează cerul, iar verdele simbolizează iarba.
Uneori steagul se utilizează cu stemă.
Steagul regiunii însoţit de stema formată dintr- o fîntînă, treucă şi o răscruce de drumuri.
Între Cureşniţa-Nouă şi Şeptelici există o broască ascunsă. Ea a fost pusă, conform legendei, de Alexandru Macedon. Cine va găsi cheia va putea intra în împărăţia broaştelor — o regiune îmlăştinită care se întinde pe cîteva sute de metri de ambele părţi ale şoselei.
Iazul de la Şeptelici este gazda unei perechi de ereţi de stuf. Pe drum încolo am făcut cîteva fotografii masculului, care era mai activ.
Erete de stuf, mascul (Circus aeruginosus)
Pe drum înapoi am observat o altă pereche, formată din două femele care vînau în apropiere. Am crezut iniţial că sunt găi negre, din cauza că sunt la fel închise la culoare şi cu capul alb. Nu erau găi negre, erau două eretoaice de stuf.
Erete de stuf, femelă
Cînd a ieşit eretele de stuf din stuf şi a văzut în stuful lui două eretoaice de stuf străine, şi-a pus mîinile-n cap. Şi atunci, a bătut-o dintîi pe una, iar apoi a bătut-o şi pe alta. Dar fetele-erete nu se dădeau cu una cu două şi, cu toate că pierdeau (din ciocnirile aeriene erau cele care cădeau întotdeauna cîţiva metri pînă reveneau), continuau să atace. Lupta a durat vreo 20 de minute, după care perechea de invadatoare s-a retras cu coada între picioare în direcţia sud-est.
Cam aşa a fost prima parte din această neverosimilă peripeţie. Partea a doua va urma cu demonstraţia realizării celui de-al treilea obiectiv strategic — fotografierea unui om care merge pe drum.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Vă puteţi abona la acest blog
Postări
Comentarii
4 comentarii:
mi-a plăcut steagul!))
Harta zambitoare e intotdeauna binevenita.
Vlad
Voi încă n-aţi văzut omul care merge pe drum... :)
Frumos blog!;)
Trimiteți un comentariu