NEW:Info in English
M-am provocat să fotografiez 273 de specii de păsări din Moldova. Acum am fotografiate 198 de specii.
joi, 27 noiembrie 2008
Peripeţii pe Ichel şi un ochiuboului
Vă daţi seama că nu mi-i a postări lungi...
#69. Ochiuboului (Troglodytes troglodydes)
Noroc de această spinofilă, care a dat un pic de sens efortului. O mai urmărisem şi lîngă Lopăţica, dar fără mult folos.
Noroc de această spinofilă, care a dat un pic de sens efortului. O mai urmărisem şi lîngă Lopăţica, dar fără mult folos.
miercuri, 26 noiembrie 2008
A suta postare: o fotografie la care ţin mult
Admiram în doi ruinele cetăţii genoveze din oraşul Theodosia. Spre deosebire de cetatea din Sudak, aceasta nu este deloc îngrijită. Are şi feng-shui prost ;) — se află chiar în vecinătatea bazei militare ruseşti. Primblîndu-ne pe cărările cele mai nepopulare, printre scaieţi şi mărăcini, am fost martorii unui eveniment — un sfrîncioc îşi hrănea puii, aflaţi într-un cuib chiar pe sol. Nu aveam obiectiv zoom şi toate fotografiile au fost făcute cu obiectivul din kit.
Sfrînciocul roşiatic observă inamicii
De obicei păsările mă observă primele. De data asta a fost invers. Sfrînciocul a înţeles că i-am depistat cuibul şi a trecut la atac. A început să strige la noi, apropiindu-se din ce în ce mai mult, pînă a aterizat pe gardul din sîrmă ghimpată care împrejmuia, în dulce stil sovietic, baza militară, chiar în faţa noastră. Ne certa ca o vecină inundată. Şi-a atins scopul — ne-a captat atenţia.
De obicei păsările mă observă primele. De data asta a fost invers. Sfrînciocul a înţeles că i-am depistat cuibul şi a trecut la atac. A început să strige la noi, apropiindu-se din ce în ce mai mult, pînă a aterizat pe gardul din sîrmă ghimpată care împrejmuia, în dulce stil sovietic, baza militară, chiar în faţa noastră. Ne certa ca o vecină inundată. Şi-a atins scopul — ne-a captat atenţia.
Sfrîncioc-roşiatic (Lanius collurio)
E o pasăre fotografiată des pe sîrmă ghimpată (vedeţi la phenolog, la păsărarii ucraineni, în Grecia şi nu numai). Explicaţia: cu toate că e puţin mai mare decît o vrabie — are pînă la 18 cm lungime — e o pasăre care vînează inclusiv rozătoare mici! După ce le ucide cu o lovitură cu ciocul puternic în ceafă, anină victimile de crengile cu spini, sau, mai noi (de vreo sută de ani) în sîrma ghimpată.
Pasărea dată s-a convins că mi-a atras atenţia şi m-a lăsat la vreo trei metri, după care a început, tot hămăind la noi, să sară de pe un stîlp pe altul, ca să ne distragă de la cuib. Dacă vedea că tăgăduim, se apropia iar şi striga pînă nu o urmam. Conştienţi de deranjul creat, absolut întîmplător, fie zis, am ascultat sfrînciocul cu plăcere şi ne-am lăsat duşi vreo treizeci de metri pînă acesta cu un pufnet nemulţumit ne-a lăsat în plata Domnului.
Ceea ce mă grăbesc să fac şi eu — vedeţi ora apariţiei acestui text :)
Vai ce onoare... Aceasta e a suta postare.
Pasărea dată s-a convins că mi-a atras atenţia şi m-a lăsat la vreo trei metri, după care a început, tot hămăind la noi, să sară de pe un stîlp pe altul, ca să ne distragă de la cuib. Dacă vedea că tăgăduim, se apropia iar şi striga pînă nu o urmam. Conştienţi de deranjul creat, absolut întîmplător, fie zis, am ascultat sfrînciocul cu plăcere şi ne-am lăsat duşi vreo treizeci de metri pînă acesta cu un pufnet nemulţumit ne-a lăsat în plata Domnului.
Ceea ce mă grăbesc să fac şi eu — vedeţi ora apariţiei acestui text :)
Vai ce onoare... Aceasta e a suta postare.
marți, 25 noiembrie 2008
Încă un oaspete de iarnă — scatiul
Auşel-cu-cap-galben (Regulus regulus)
Piţigoi sur (Parus palustris)
Piţigoi-de-brădeţ (Parus ater)
#68. Scatiu (Carduelis spinus), femelă
Cu toate că e sedentar în Carpaţi, scatiul în Republica Moldova poate fi văzut numai la iernat, de prin sfîrşitul lunii octombrie. Masculul are capul negru şi dungi galbene pe aripi. Femela, în imagine, e uniform colorată cenuşiu-verzui cu pete-dungi întunecate.
Începînd cu 1994 scatiul are un monument în Sankt-Petrersburg. Cu ce ocazie? Aflaţi dacă ştiţi engleza sau rusa.
Începînd cu 1994 scatiul are un monument în Sankt-Petrersburg. Cu ce ocazie? Aflaţi dacă ştiţi engleza sau rusa.
luni, 24 noiembrie 2008
Duminică la Valea Morilor - lista de specii întîlnite
Trei fotografii:
Guguştiuc (Streptopelia decaocto)
Cioară-de-semănătură (Corvus frugilegus)
Cinteză (Fringilla coelebs)
Lista de 14 specii văzute (numărul de indivizi) :
Guguştiuc (2), Cioară-de-semănătură (2), Vrabie-de-cîmp (50+), Coţofană (2), Cioară grivă (10+), Piţigoi mare (20+), Piţigoi albastru (7-8), Piţigoi sur (1), Pescăruş-rîzător (10+), Porumbel de stîncă (10+), Cinteză (~25), Ciocănitoare-de-grădini (2), Ţiclean (2), Gaiţă (1).
sâmbătă, 22 noiembrie 2008
Doi guguştiuci zgribuliţi şi o poveste de trezit maturii
Guguştiuc (Streptopelia decaocto)
Cu toate acestea guguştiucul este o specie foarte recentă pentru Basarabia. În Chişinău a fost depistată pentru prima dată în 1957. Erau pe atunci patru perechi. Peste trei ani erau deja 400 de perechi. Ultimile estimări identifică o scădere a numărului de guguştiuci pînă la 260 de perechi. [1]
Această specie a pornit în anii 50-60 o campanie eficientă de colonizare. Din sudul Asiei s-a extins rapid în Europa, apoi prin Bahamas şi Florida a acoperit SUA şi Mexicul.
Cu totul altă poveste
Una din versiunile succesului guguştiucilor în SUA este nişa ecologică liberă lăsată de porumbeii migratori (Ectopistes migratorius). La începutul secolului XIX aceasta era specia cu cea mai mare populaţie din lume. Peste trei miliarde. În timpul migraţiei pe continentul nord-american erau atestate stoluri de un miliard de păsări, care ocupau 2.5 km lăţime şi 450 de kilometri (300 mile) lungime.
În 1914 a murit ultimul porumbel migrator.
Această pasăre a dispărut numai datorită oamenilor. Vînătoarea simplă, a făcut-o cea mai ieftină carne pe pieţele din SUA. I se mai zicea şi carnea robilor. Vînătorii trimiteau vagoane întregi de porumbei spre oraşele din est. În 1878 a fost atestat un caz cînd un singur vînător a transportat într-o zi 3 milioane de porumbei la piaţă.
Despre această fantastică realizare a civilizaţiei umane mai puteţi citi:
În engleză - pe wikipedia
În rusă - pe un website despre miracole
[1] Date din "Diversitatea şi particularităţile biologice-ecologice a ornitofaunei oraşului Chişinău" de Natalia Vasilaşcu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Vă puteţi abona la acest blog
Postări
Comentarii
