Păsări din Moldova

luni, 9 aprilie 2012

Expediția ”Iazurile Gemene” - 2

Plasez aici repede o selecție de fotografii din expediția „Iazurile gemene”, pentru că știu că abia așteptați să vedeți rezultatele expediției „Preemptive Strike 2012” de la Talmaza și Căplani.

Două specii noi pentru blog în această serie de fotografii - Rața cu cap castaniu (Aythia ferina) și Rața fluierătoare (Anas penelope). Utlima specie poate fi văzută doar în pasaj, și accidental, la iernat în sudul Moldovei. Am identificat-o doar acasă la calculator pe cîteva imagini de grup cu rațe mari, rațe cu cap castaniu și rațe cîrîitoare. Calitatea imaginii lasă de dorit, dar păsările în zbor prin dunga albă contrastantă pe aripi oferă indici suficienți pentru identificarea speciei.

#125. Rața fluierătoare (Anas penelope)

#120. Rață fluierătoare (Anas penelope) - a doua din stînga; și #126. Rață cu cap castaniu (Aythia ferina) - prima din dreapta.

Rață cîrîitoare (Anas querquedula)

Stîrc cenușiu (Ardea cinerea)

Stîrc cenușiu (Ardea cinerea) bombardînd via

Cinteză (Fringilla coelebs), mascul

Cinteză (Fringilla coelebs), femelă

Pescăruș argintiu (Larus cachinnans)

Corcodel mare (Podiceps cristatus)

Nagîț (Vanellus vanellus)

luni, 2 aprilie 2012

Expediţia "Iazurile Gemene 2012": Nimoreni şi Dănceni

Cocostîrcii s-au întors. Stolurile lor au ajuns în ultimile trei zile în Moldova, aşa că am luat aparatul şi am tras o fugă la Nimoreni să verific. Într-adevăr, într-adevăr, s-au întors:

Barză albă (Ciconia ciconia)

În 2005 toată Europa şi-a numărat cocostîrcii şi au ajuns la aceste cifre:

Numărul de berze albe în ţările europene.

După cum vedeţi, Moldova, cu toate că se află aproape de centrul densităţii populaţiei globale de cocostîrci, nu a participat la recensămînt. Nu a avut cine număra berzele albe. Toţi erau ocupaţi cu Eurovisionul, probabil.

Estimarea Academiei de Ştiinţe că avem cîteva sute de perechi la cuibărit mi se pare modestă.

Barză albă (Ciconia ciconia)

Între timp, cocostîrcii nu sunt păsări foarte răspîndite pe glob, ei au 4 centre mari de cuibărire - dintre care Europa de Est e cel mai mare. Păsările noastre au iernat, cel mai probabil în Etiopia, Mozambique şi Africa de Sud.

Şi, datorită guvernării înţelepte a AIE-2, s-au întors!

Barză albă (Ciconia ciconia)

Şi moldovenii nu preţuiesc momentul. În Marea Britanie aceştia sunt oaspeţi foarte doriţi. Cocostîrcii, nu moldovenii. Doar vreo 10 semnalări pe an, fără cuiburi. Ultima dată cînd o pereche de berze albe au cuibărit în Marea Britanie a fost în 1416, asta s-a întîmplat pe biserica St Gilles în Edinburgh, Scoţia.

Barză albă (Ciconia ciconia)

Despre expediţie voi mai scrie. Am şi o specie nouă şi cîteva raţe mai rare pe acest blog - cu cap brun, cîrîitoare, mică.

Între timp vă invit să citiţi despre primele două expediţii pe iazurile Nimoreni-Dănceni:
2009: Cu bicicleta prin Codri 1, iazul de la Nimoreni
2009: Cu bicicleta prin codri 2... Locuri pe unde picior de om n-a pus mîna
2011: Expediția internațională Drăsliceni-Nimoreni

Interesant: în 2009 prima barză o fotografiam la 29 martie.

marți, 27 martie 2012

Cel mai curat sticlete din Moldova (video)

Am testat opţiunea video la aparatul de fotografiat. Cu un trepied şi niţică răbdare voi crea şi secţiunea de filmuleţe. Mai jos vedeţi cel mai curat sticlete din Moldova. Probabil e născut în zodia peştilor.

Cinci datorii: speciile 120-124

Plasez aici repede speciile care din motive de lene, arhivă mare sau identificare greşită au aşteptat pînă azi să fie incluse în listă.

Prima va fi #120 din acest hit-parad, Porumbelul de scorbură. Mi-a scris Szilard Daroczi de la Proiectul Milvus că în postarea Calitate vs. cantitate am făcut o greşeală de identificare cu Porumbelul gulerat. Cel mai interesant este că fotografiile au fost făcute accidental şi urmau să fie şterse, dar au nimerit accidental într-o postare în care scriam:

...fotografia pentru mine este în primul rînd o metodă de a identifica specia și în al doilea - o dovadă că ea e prezentă în Moldova. De aceea unele fotografii ca aceasta, făcută duminică la Valea Morilor, vor părea urîte și nedemne să fie publicate...

Pentru ca, ironic, proastă cum este, fotografia dată să aducă un nou mic pas pentru omenire şi mare pas pentru blog - o specie nouă.

120. Porumbel de stîncă (Columba oenas)

Mai departe ne vom deplasa un pic în continuumul spaţiu-timp de două ori în timp, dar tot acolo - în jurul lacului Beleu. Specia #121 este Gîrliţa mare, fotografiată la 8 decembrie. Am văzut mai multe stoluri, cîteva mii de exemplare.

121. Gîrliţa mare (Anser albifrons)

Pe 122 va fi colega ei, Gîsca de vară, fotografiată aj la 18 iulie 2009, încă pe vremea comuniştilor :) Stolul părăsea lacul dimineaţa. Zbura la păscut. Ceea ce vă recomand să faceţi şi vouă din cînd în cînd.

#122. Gîscă de vară (Anser anser)

La 123, tot din această iarnă, deja lîngă lacul Manta, un stol mic de Raţe-lingurar, care din cauza ceţii sunt doar profiluri întunecate, dar, din cauza ciocului specific, nu sunt greu de identificat.

#123. Raţa lingurar (Anas clypeata)

Tocmai la #124 a ajuns în listă o specie foarte comună - cucul. Eu pur şi simplu am uitat că nu am plasat-o pe blog şi la o verificare recentă mi-am pus mîinile-n cap:

#124. Cuc (Cuculus canoris)

Cam atît cu datoriile. În acest an, dacă a da Domnul să fie roadă, poate ajungem la 200.

luni, 26 martie 2012

Dezmorțiri primăvăratice: expediţia Nistrul Învolburat 2012

În ultimul timp expediţiile îmi sunt mult mai interesante decît pregătirea fotografiilor de publicare şi scrisul pe blog. Iarna asta nu a fost deloc atît de anostă precum o arată blogul. În decembrie şi ianuarie am avut cîteva ieşiri, inclusiv una impresionantă la Manta şi Beleu, de unde m-am întors cu vreo 5 specii noi. Inclusiv am 2 specii de gîşte pe care tot uit să le postez.

Oricît de activă ar fi iarna, primăvara devreme, încă desfrunzită, dar deja împăsărită, cu temperaturi moderate şi soare bun de fotografiat mai mult, este o desfătare. Ieri am fost cu Vitalie Ajder să verificăm dacă raţa cu cap negru este încă pe loc. Este.

Expediţia, numită oficial "Nistrul Învolburat 2012" a avut 2 etape, conform itinerarelor:

1. Corjova

În drept cu satul Corjova din Criuleni, Nistrul face un cot generos care formează o peninsulă. Locul mi l-a arătat un ornitolog amator elveţian toamna trecută şi are tot potenţialul să devină un punct de atracţie pentru chişinăuieni şi străinii dornici de ieşiri. Cu excepţia capitalului uman, desigur, cu care oricum ne mîndrim.

suportul de hartă de pe Google Earth

Zona arată cam aşa:

Peninsula a fost botezată de un membru al expediţiei peninsula Ananistru (Anaconda+Nistru :). Să-l numim, dar, Cotul Corjovei. El ne-a primit cu multe păsări, cu toate că de doar cîteva specii - grauri, presuri galbene, măcăleandri, piţigoi, sturzi cîntători, pitulici mici şi o mulţime de cinteze.

Presură galbenă (Emberiza citrinella)

Măcăleandru (Erithacus rublecula)

Pitulice mică (Phylloscopus collybita)

Cinteză (Fringilla coelebs)

...iar o Presură galbenă (Emberiza citrinella)

Colonie de Stîrci cenuşii (Ardea cinerea)

2. Barajul Dubăsari

La baraj am tras o fugă să vedem dacă Raţa cu cap negru, despre care am scris în postarea trecută e încă acolo. Era. Singură - cuc. Adică sigură - raţă. Probabil aşteaptă un val tîrziu de migraţie pentru a ajunge totuşi în ţinuturile arctice, acolo unde i-i locul. În acest week-end însă locul ei a fost aici: