Păsări din Moldova: Expediția Sud-2012 (partea 9)

joi, 18 iulie 2013

Expediția Sud-2012 (partea 9)

În ultima jumătate de zi a expediției am parcurs cu multe opriri lungi drumul dintre Slobozia Mare și Chișinău. Două din aceste opriri au fost în zona de stepă din sudul Moldovei. Din păcate în Moldova nu avem nici o rezervație științifică ce ar proteja zona de stepă, ceea ce e foarte trist.

Rezervațiile științifice sunt amplasate fie în păduri (Plaiul Fagului, Codrii, Pădurea Domnească), fie pe rîurile mari (Prutul de Jos și Iagorlîc). Stepa, poate și nu este atît de impresionantă pentru turistul accidental, dar pentru varietatea speciilor de păsări și mamifere e mult mai interesantă. Anume de la Prut spre est se întinde stepa euro-asiatică. Prutul este frontiera de vest pentru mai multe animale, inclusiv popîndăul cu pete, care apare în toată frumusețea în partea a zecea a acestei istorii.

Zona de stepă a Moldovei trebuie protejată din mai multe motive. În primul rînd astfel de zone sunt cele mai vulnerabile și dispar cu viteză în toată lumea din cauza agriculturii. Într-al doilea, ar reprezenta o rezervație cu adevărat unică în UE, după integrarea Moldovei (asta dacă Ucraina nu intră odată cu noi, ei au multă stepă). Într-al treilea rînd zona de stepă în Moldova simplifică crearea unei rezervații prin faptul că e mai slab populată ca restul Moldovei și este izolată natural de factorul uman.

Voi începe cu niște fotografii mai clare a Pietrarului negru:

Pietrar negru (Oenanthe pleschanka / Pied wheatear)

Pietrar negru (Oenanthe pleschanka / Pied wheatear)

O altă specie spectaculoasă, fotografiată în cîmpiile Bugeacului a fost Dumbrăveanca:

Dumbrăveancă (Coracias garrulus / European Roller)

Vînturel roșu (Falco tinunculus / Kestrel)

Turturica (Streptopelia turtur / Turtle Dove)

Între timp, pe marginea canalului de irigare abandonat de lîngă Ciumai, am urmărit cum două stăncuțe atacau o cioară grivă fără succes. Acestea veneau în viteză spre cioara de pe firul electric și cu un moment înainte de impact, schimbau brusc viteza. Cioara a stat calmă vreo 30 de minute sub atacuri. Am reușit să fac fotografii, dar și un mic filmule cu lupta fără rezultat.