Păsări din Moldova

luni, 27 octombrie 2008

Deosebirea dintre vrabia-de-casă şi vrabia-de-cîmp

Şi mii de ani au trebuit luminii să ajungă...

În patru luni de ornitologie diletantă am făcut peste 10 mii de fotografii cu păsări, am publicat pe acest blog 378 de fotografii cu 57 de specii de păsări pe ele, am citit trei cărţi, zeci de articole şi o teză de doctor despre păsările din Moldova şi abia a-a-a-a-a-azi am realizat care este diferenţa dintre vrabia-de-cîmp şi vrabia-de-casă! :D

Cel mai uşor disting (deja) aceste două specii după capul masculilor. Vrăbioiul-de-casă are creştetul sur şi obrajii albi. Vrăbioiul-de-cîmp are creştetul brun şi pe obraz o pată neagră. Repet (pentru mine) - masculul vrabie-de-casă are creştetul sur, masculul vrabie-de-cîmp are creştetul brun şi pete negre (două) pe obraji (una pe un obraz şi cealaltă pe alt obraz).

Respectiv, vrabia care s-a scăldat săptămîna trecută în Veneţia din Grădina Publică este vrabie-de-casă, iar cea care mănîncă în filmuleţul de la McDonald's - vrabie-de-cîmp.

Înainte oamenii cunoşteau mai bine natura. De exemplu pastorul Charles Spurgeon în secolul XIX a recunoscut vrabia-de-cîmp, chiar dacă distincţia era irelevantă pentru morala poveştii.

O lecţie similară ne oferă şi Cosmin.

Tot pe acest blog am explicat care e diferenţa între cioară şi corb.

Nerezervaţia Prutul de Jos: Lebede pe lacul Beleu

În cadrul expediţiei geografice Sud-2008 am vizitat cîteva locuri pitoreşti din lunca Prutului şi am verificat un zvon.

În foarte multe resurse informaţionale ale Guvernului şi ONG-urilor care se ocupă de probleme ecologice găsim zvonul precum că în lunca Prutului, în drept cu satele Văleni şi Slobozia Mare s-ar afla o rezervaţie ştiinţifică. Aceasta e una din legendele de amăgit experţii internaţionali care nu scot nasul din Chişinău. Mai există asemenea legende - de exemplu cică în Moldova este interzis fumatul în public.

Lacul Beleu şi teritoriul care îl înconjoară sunt nişte locuri foarte frumoase. Dar departe de a fi spaţii protejate - chiar pe teritoriul "rezervaţiei" se extrage petrol, în fiecare sîmbătă şi duminică în "rezervaţie" sunt vînători, în fiecare zi, la orice oră în "rezervaţie" pescarii îndind plasele şi chiar în apropierea "rezervaţiei", croită prin lacul Beleu, trece noua cale ferată Cahul-Giurgiuleşti.

Beleul este cel mai mare lac natural din Moldova. Se alimentează prin două gîrle din Prut şi prin alte două gîrle întoarce apa rîului. Conform localnicilor în aa 60 Beleul avea la 7-9 metri adîncime, în dependenţă de nivelul apei din rîu. Acum cel mai adînc loc ar fi 1,5 metri.

O să povestesc mai pe îndelete despre expediţia Sud-2008 în postările următoare. Plasez aici cîteva imagini cu un grup de lebede-de-vară, format din trei păsări mature şi doi pui (cei suri-bruni).

Lebădă-de-vară (Cygnus olor)

Pe cît de elegant şi lin le este plutitul pe ape, pe atît de nătîng şi greoi este zborul lebedelor. E şi explicabil - unele exemplare ale acestei specii ajung la 12 kg în greutate.

vineri, 24 octombrie 2008

Sugestie pentru week-end: vivariul Muzeului de Etnografie din Chişinău

Acum cîteva luni a fost deschis pentru public un loc minunat în centrul Chişinăului - parcul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală. Parcul e vechi cît muzeul, plin de poteci pavate şi spaţii împădurite. Anume împădurite, pentru că spaţiile verzi sunt îngrădite şi nu se curăţă. Respectiv atmosfera e de inima codrilor.

Administraţia muzeului are grijă de vreo cincizeci de specii de păsări exotice expuse publicului. Au decis să numească locul vivariu, cu toate că e, de fapt, o mică menajerie amplasată într-o mică grădină botanică. Oricum locul e fantastic şi vi-l recomand pentru întîlniri romanitice, lecturi la aer liber şi admirări de toamnă.

Pentru ca publicitatea să fie completă vă explic şi cum să ajungeţi - intrarea e de pe strada Maria Cebotari, între intersecţiile cu Şciusev şi Kogălniceanu. Costul biletului pentru maturi e 10 lei, pentru copii, probabil 5, nu-s sigur.

E un principiu al acestui blog să fotografiez doar păsări libere din Moldova, dar acum fac excepţie. Oricum nu le pun în lista alăturată cu specii fotografiate.

Aşadar, dacă vă decideţi să mergeţi, o să vedeţi păsări care...

...se sărută...

...sunt certate...

...visează...

...şi şi-au realizat visele.

Pe lîngă păsări veţi mai putea vedea:

...peşti bulbucaţi...

...insecte bulbucate...

...şi şerpi.

Şase ulii au planat de-asupra Chişinăului

Doar cu titlu de curiozitate - în amiaza zilei de ieri am observat şase păsări mari care se roteau de-asupra centrului urbei. Iarăşi risc să presupun că erau şorecari-încălţaţi după culoarea penelor pe aripi. (Greşeală :)

N.B. 21 noi 2008: Cosmin-Ovidiu Manci în comentarii şi Călin Hodor printr-un mesaj au corectat identificarea - nu e vorba de un şorecar-încălţat, ci de un şorecar-comun, subspecia vulpinus. Citez în continuare din mesajul dlui Hodor: "Sper ca nu va veti supara daca-mi voi da cu parerea acolo unde o gresala de identificare mi-a sarit in ochi. La pagina cu cei 6 ulii, pe care dumneavostra ii considerati sorecari incaltati, eu cred ca sunt sorecari comuni din subspecia vulpinus. Sorecarii incaltati iti sar in ochi in special datorita cozii albe exceptand banda terminla la femela sau cele 2(3) benzi terminale ale masculilor. De asemenea la multe exemplare foarte evidente sunt petele carpale, sa zicem acolo unde ar fi "cotul"