NEW:Info in English
M-am provocat să fotografiez 273 de specii de păsări din Moldova. Acum am fotografiate 198 de specii.
luni, 22 iulie 2013
#152. Becațina comună
#152. Becațină comună (Gallinago gallinago / Snipe)
#152. Becațină comună (Gallinago gallinago / Snipe)
#152. Becațină comună (Gallinago gallinago / Snipe)
.
duminică, 21 iulie 2013
#151. Potîrnichea
#151. Potîrniche (Perdix perdix / Grey Partridge)
.
sâmbătă, 20 iulie 2013
Defileul Molovata
O pupăză
Pupăză (Upupa epopo / Hoopoe)
.
.
vineri, 19 iulie 2013
Expediția Sud-2012 (partea 10 din 10):
Stol de pescăruși argintii (păsările mari, de la sol) și chire de baltă (mici, în zbor).
Pescăruși argintii (Larus cachinnans / Yellow-legged Gull)
Pe malul lacului Taraclia este o colonie de popîndăi cu pete, specie de rozătoare care se găsește de la Prut spre est. Colegii din România sunt extrem de interesați de identificarea vreunei colonii de astfel de mamifere în România, din cîte știu asta încă nu a fost posibil.
Printre altele, Uniunea Europeană acordă suport financiar important agricultorilor cu colonii de popîndăi comuni pe terenurile agricole, dacă agricultorul lasă fîșii neprelucrate pentru a le păstra condiții pentru supraviețuire.
Lîngă Alexeevca am fotografiat primul exemplar de vînturel de seară, specie nouă pentru blog.
#150. Vînturel de seară (Falco vespertinus / Red-footed Falcon)
Mai sus - cîmpia inundată din Alexeevca. Am văzut acolo berze, nagîți, stîrci cenușii.
Lacul Congaz e întotdeauna generos cu amatorii de păsări. E mult mai interesant decît lacul Taraclia în orice anotimp - sunt mai multe specii și mai multe păsări pe acest lac.
De data aceasta ne-a întîmpinat un popînău cu pete curajos. Popîndăul cu pete are o denumire latină bizară - Spermophilus suslicus.
Popîndău cu pete (Spermophilus suslicus / Speckled ground squirrel)
Popîndău cu pete (Spermophilus suslicus / Speckled ground squirrel)
Popîndău cu pete (Spermophilus suslicus / Speckled ground squirrel)
Pe lac era și un stol de pelicani comuni:
Pelican comun (Pelecanus onocrotalus / White Pelican)
O altă surpriză plăcută a fost un alt vînturel de seară care a vînat timp de jumătate de oră chiar în fața noastră insecte, mîncîndu-le din zbor. A fost foarte curajos și ne-a lăsat să îl fotografiem de aproape.
#150. Vînturel de seară (Falco vespertinus / Red-footed Falcon)
#150. Vînturel de seară (Falco vespertinus / Red-footed Falcon)
#150. Vînturel de seară (Falco vespertinus / Red-footed Falcon)
Trebuie să menționez, totuși, și o altă specie care locuiește în aceste locuri: Homo sapiens sapiens. Din păcate, locuitorii satului Beșalma, ca și locuitorii tuturor satelor de pe malul rîului Ialpug, utilizează valea acestuia ca loc de stocare a gunoiului.
Am documentat trista realitate din Găgăuzia în 2008, cînd am mers pe jos de-a lungul rîului între satele Congaz și Chirsova. Vedeți postarea Pustiul Ialpugului. Situația e aceeași. Cu toate că acesta e unicul lor rîu, iar multe gospodării se alimentează cu apă potabilă din fîntînile care se află în imediata apropiere a Ialpugului, oamenii din regiune aruncă gunoiul direct în apă.
E foarte greu să le explici ornitologilor elvețieni și germani, care fac mii de kilometri special pentru a vedea pelicanii, ciocănitoarea de grădini, țigănușii sau alte specii pe care nu le au, de ce habitatele sunt atît de poluate.
În imagine: Cel mai bun punct de observație din satul Beșalma.
Membrii expediției admiră pelicanii în lunetă.
Aici pun punct părții 10 din 10 a relatării. Linkuri directe la celelalte episoade: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.
.
joi, 18 iulie 2013
Expediția Sud-2012 (partea 9)
Rezervațiile științifice sunt amplasate fie în păduri (Plaiul Fagului, Codrii, Pădurea Domnească), fie pe rîurile mari (Prutul de Jos și Iagorlîc). Stepa, poate și nu este atît de impresionantă pentru turistul accidental, dar pentru varietatea speciilor de păsări și mamifere e mult mai interesantă. Anume de la Prut spre est se întinde stepa euro-asiatică. Prutul este frontiera de vest pentru mai multe animale, inclusiv popîndăul cu pete, care apare în toată frumusețea în partea a zecea a acestei istorii.
Zona de stepă a Moldovei trebuie protejată din mai multe motive. În primul rînd astfel de zone sunt cele mai vulnerabile și dispar cu viteză în toată lumea din cauza agriculturii. Într-al doilea, ar reprezenta o rezervație cu adevărat unică în UE, după integrarea Moldovei (asta dacă Ucraina nu intră odată cu noi, ei au multă stepă). Într-al treilea rînd zona de stepă în Moldova simplifică crearea unei rezervații prin faptul că e mai slab populată ca restul Moldovei și este izolată natural de factorul uman.
Voi începe cu niște fotografii mai clare a Pietrarului negru:
Pietrar negru (Oenanthe pleschanka / Pied wheatear)
Pietrar negru (Oenanthe pleschanka / Pied wheatear)
O altă specie spectaculoasă, fotografiată în cîmpiile Bugeacului a fost Dumbrăveanca:
Dumbrăveancă (Coracias garrulus / European Roller)
Dumbrăveancă (Coracias garrulus / European Roller)
Vînturel roșu (Falco tinunculus / Kestrel)
Vînturel roșu (Falco tinunculus / Kestrel)
Turturica (Streptopelia turtur / Turtle Dove)
Turturica (Streptopelia turtur / Turtle Dove)
Între timp, pe marginea canalului de irigare abandonat de lîngă Ciumai, am urmărit cum două stăncuțe atacau o cioară grivă fără succes. Acestea veneau în viteză spre cioara de pe firul electric și cu un moment înainte de impact, schimbau brusc viteza. Cioara a stat calmă vreo 30 de minute sub atacuri. Am reușit să fac fotografii, dar și un mic filmule cu lupta fără rezultat.
Două stăncuțe vs. o cioară grivă
Stăncuță (Corvus monedula / Jackdaw)
Stăncuță (Corvus monedula / Jackdaw)
Stăncuță (Corvus monedula / Jackdaw)
Stîrc cenușiu (Ardea cinerea / Grey Heron)
.
miercuri, 17 iulie 2013
Expediția Sud-2012 (partea 8): Lăcustari și lebede
Lacul Beleu e format într-o curbă a Prutului și intră în zona inundabilă a acestuia. Nu este adînc, iar adîncimea și suprafața lui depinde de debitul rîului. În perioadele uscate - în special toamna, lacul se retrage și te lasă să mergi pe acolo pe unde primăvara sau vara stă un metru de apă.
În mai 2012 lacul era plin și ieșirile pe lac le-am făcut cu barca cu ghindir (ciomag lung cu care se împinge barca, exact ca la gondole). Ghindirul nu este foarte popular în Slobozia Mare, unde pescarii vîslesc sau folosesc motor. Ghindirul oferă însă avantaje mari la birding - spre deosebire de vîsle - nu se aude și nu face valuri și spre deosebire de motorul electric - nu produce vibrații și nu se înpotmolește în stufăriș.
Stîrc cenușiu (Ardea cinerea / Grey heron)
Codobatură galberă (Motacilla flava / Yellow wagtail), femelă
Codobatură galberă (Motacilla flava / Yellow wagtail), femelă
Codobatură galberă (Motacilla flava / Yellow wagtail), mascul, subspecia feldegg
Codobatură galberă (Motacilla flava / Yellow wagtail), mascul, subspecia feldegg(?)
Codobatură galberă (Motacilla flava / Yellow wagtail), mascul, subspecia superciliaris
Lebădă de vară (Cygnus olor / Mute Swan)
Cormoran mare (Phalacrocorax carbo / Cormorant)
În această călătorie am fost salvat de o deprindere. Indiferent ce pasăre observ, îi trag o fotografie, pentru orice caz. Chiar dacă este vorba de ceea ce pare la prima vedere o simplă vrabie sau un stol de grauri. Simpla vrabie a fost simplă vrabie, dar stolul de grauri nu era simplu stol de grauri.
Vrabie de cîmp (Passer montanus / Tree Sparrow)
Stolul de „grauri” era, de fapt un stol de lăcustari sau grauri roz - o specie foarte interesantă pentru ornitologii din Europa, deoarece poate fi văzută doar de la țărmul Mării Negre spre est - în Bulgaria, România, Moldova, Ucraina, Rusia și mai departe în Asia.
Lăcustarul e specia cu #149 de pe blog.
#149. Lăcustar (Sturnus roseus / Rosy Starling)
Harta răspîndirii lăcustarului, conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii.
Dacă ați ratat primele părți ale povestirii, iată niște linkuri directe: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Vă puteţi abona la acest blog
Postări
Comentarii
